0

Oamenii sfintesc locul – redescoperă Cahul.

Ieri, pe la prânz,  după vizita la Giurgiulesti, am ajuns sa luam masa la Mos Ion din Caslita Prut.
image

Continue reading

0

Cahul – Giurgiulesti cu “trenul” . Ziua 2.

Azi cu noaptea-n cap, marele Cahuligan, liderul echipei noastre Pasa Valeriu ne-a trezit pe la 7, sa mergem spre Giurgiulesti, cu trenul, cica, pe o cale ferata noua, cica. Am iesit din oras si am ajuns la gara de tren.
image

Am stat, am mai fotografiat, iar am mai stat, am mai asteptat, ne-am uitat in dreapta
image
ne-am uitat in stanga

image

apoi iar ne-am uitat la dreapta

image
Si încă o data in dreapta
image

nici un tren. Sa fie adevarat? Investitie de 750 mil lei si calea ferata nu e functionala? Posibil.

Am lasat balta ideea de tren si am plecat sa redescoperim Raionul Cahul mai departe.

Pe drum am intalnit o terasa parasita, dar care inca arata bine. Din ce zice lumea, erau cam scumpi si la “numarul imens” de clienti care “dadeau buzna” nu au rezistat mult in padure pe piata.
image image

Am pecat, fara sa ne bem cafeaua si, in drum spre Giurgiulesti, am întâlnit o elice singuratica pe marginea drumului care intampina vizitatorii la intrarea in satul Branza

image

Ne-am salutat si am plecat mai departe, pe lângă dealurile impunatoare care vegheau satul Caslita Prut.

image

Intr-un final am ajuns la Giurgiulesti, la intersectia de unde o poti lua spre Reni, spre Galati sau spre Port.

image

Aici, gratie faptului ca cineva nu a inteles corect bariera la care trebuie sa asteptam ca sa intram intr-o vizita pe teritoriul Portului, am avut ocazia sa fotografiem doua poduri vechi care fac traversarea raului mai usoara, unul pentru masini si altul pentru trenuri.
image
image
image
image

Dupa ce un nene granicer ne-a intors din drumul gresit si ne-a indreptat pe calea cea dreapta, ne-am intors la intrarea corecta in port, dar asa cum era pauza de masa, vizita s-a amanat.

image

Cam aici s-a finisat vizita noastra la Giurgiulesti si prima parte a zilei 2 de redescoperire.

image

Ciudat, dar in toate locurile in care am fost am avut conexiune la net pe telefon prin Moldcell. Buna treaba.

A doua parte a zilei a fost cea mai impresionanta din aceste doua zile. Si asta s-a datorat nu locurilor frumoase ci OAMENILOR pe care i-am intalnit. Dar despre asta mai târziu.

2

Re-descopera Cahul. Ziua 1 si ultima pe bicicleta.

Atunci cand va porniti sa vizitati un orasel din Moldova si va ganditi ca o zi e mai mult decat suficient pentru a-l vizita in intregime, in special daca ai o bicicleta, inseamna ca nu e vorba de Cahul.

9 dimineata – iesirea din hotel. Power 100%. 9 seara revenirea in hotel. Power 0,05%.

Nu vorbesc de telefoane, ele au murit pe la 6-7 seara.

Daca vrei si esti deschis, orasul iti ofera multe locuri interesante,

Muzee

IMG_20130531_112615

IMG_20130531_113530

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

cu case nationale batranesti

IMG_20130531_115012

 

 

 

 

 

 

 

IMG_20130531_115123

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

cu lucrari ascuse prin saraie

IMG_20130531_121108

 

 

 

 

 

 

Case vechi, sovietice sau romanesti

IMG_20130531_111900IMG_20130531_160027

 

IMG_20130531_160148

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Monumente

IMG_20130531_112150

 

 

 

 

 

 

 

 

Biserici

IMG_20130531_112429 IMG_20130531_151556

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lacuri (si baltoace)

IMG_20130531_171847

 

 

 

 

 

 

 

 

Panorame de oras

IMG_20130531_175051

 

 

 

 

 

 

 

Avioane

IMG_20130531_182120

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

… si aeroport pentru avioane. Dar despre aeroport cred ca se va vorbi mai putin, caci unicul lucru important legat de aeroport e distanta mare, mersul cracanat si durerile de picioare de la “pedalat” spre/de la aeroport, ceea ce si cauzeaza scrierea haotO&*^(*@7(*-ds13#360766uytica de acum.

Multumim Moldcell pentru lisapete 🙂

Despre toate de mai sus si despre alte care vor mai fi descoperite, mai detaliat, degraba.

Noapte buna din Cahul.

 

0

Hoinareli “pe-acasa”

In 2004 am descoperit jumatate din localitatile lacului Garda (Verona), pe bicicleta. De la 7 dimineata pana la 9 seara.

Dealuri

Pe dealuri

 

 

 

 

 

100_1895

Pe văi

 

 

 

 

 

100_1894

Prin paduri si prin livezi de maslini,

 

 

 

 

 

 

 

 

100_1903Cu stopuri de hustiuliuc in lac,

 

 

 

 

 

prin magazinase mici, pe langa clopotnite pline de istorie, prin strazi inguste

100_1902

100_1900

 

 

 

 

 

 

 

 

                                                                                         prin noapte.

100_1936

In anul urmator am re-descoperit unele localitati de pe Garda, cu un prieten, tot pe biciclete. A fost captivant si frumos.

Pe biciclete-am mai descoperit si re-descoperit Barcelona.

Moldova?

De maine mergem trei zile la Cahul, cu bicicletele-ntre picioare si incercam sa re-descoperim Moldova!

Un proiect interesant. (O idee superba a celor de la Re-Descopera Moldova, Eugen Luchianiuc si o sustinere pe masura a partenerului general Moldcell)

Oameni si co-echipieri interesanti. (Voi face parte din Echipa Cahuliganii, impreuna cu Iris, Dumitru si Pașa)

Sper ca vom gasi si locuri interesante. Sper ca de pe bicicleta Moldova sa-mi para la fel de frumoasa ca si Garda.

Credeti ca e posibil?

 

 

1

Călătorii în grup. Cu Tudor Chirilă.

Poate nu ar trebui s-o impartasim, fiind o agentie de turism, dar e ceea ce credem si noi.

“Nu plecati in vacanta cu grupul. Va rog!

O mare prostie mi se pare ideea de a pleca in vacanta cu “grupul”. Nimic nu poate fi mai obositor si mai deprimant. Te intorci acasa alga. Totul e pe fuga, o ora aici, patruzeci si cinci de minute dincolo, acum avem doua ore program de voie sau shopping. Ideea de a “beneficia” de “program de voie” in vacanta – care se traduce, de altfel, prin posibilitatea desprinderii de grup pentru scurt timp – mi se pare uluitoare. Ca si cum e unanim acceptat ca vacanta e o datorie si o responsabilitate, iar cele doua ore “de voie” sunt libertatea pe care o pot gusta turistii.

TuristiGrup

Dincolo de asta, operatorii si toate rotitele sistemului – ghizi, soferi, receptioneri – trateaza grupurile ca pe niste baloturi pe care le incarca dintr-o parte in alta. Grupul este injectat cu ingrasaminte culturale, uite colo o biserica, colo un monument, dar haideti repede ca o sa cada soarele si pierdem partea cea mai interesanta, hai faceti poze, hei, hei, lasa suvenirurile acum; avem maine 2-3 ore si pentru suveniruri. De multe ori turistii sunt transpirati si debusolati la sfarsitul zilei, incurcand vreun ctitor de manastire cu un guvernator roman care a inecat o provincie intr-o baie de sange.

Nimic nu se sedimenteaza, nu e timp de reflectie, se apropie seara si grupul e obosit, nici vorba de prea multa distractie pentru ca maine la opt se da adunarea si trebuie sa fim cu totii pregatiti in fata receptiei cu burtile burdusite de micul dejun continental, gata sa mai exploram vreo pestera, un munte sau vreun sit arheologic din care n-o sa intelegem nimic…”

… continuarea pe blogul lui Tudor Chirila sau in cartea “Exercitii de echilibru” de Tudor Chirila.

Exercitii_de_Echilibru

Link catre carte: http://www.polirom.ro/catalog/carte/exercitii-de-echilibru-4754/

3

“Avia bilete” sau “Avia Ghete”?

De vreo câțiva ani mă tot pregătesc să merg la Ornitornic, ptiu! OtoRinoLaringolog cu mai multe probleme. Una din ele e zgâriatul în urechi de către anumite cuvinte sau combinații de cuvinte.

Eu nu sunt mare filolog, dar, oameni buni “de la avioane” și nu numai – NU exista cuvântul AVIA in limba română.

Iata cateva confirmări simple, de pe netul românesc:

http://dexonline.ro/definitie/avia – Cuvântul «avia» nu a fost găsit.

http://www.dex.ro/avia – Nici un rezultat!

Supriză! Cuvântul AVIA nu există nici în limba rusă! Iata cateva confirmări simple, de pe netul rusesc:

Aici –  Значение слова авиа, sau aici – что такое АВИА sau la bibliotecă.

Poate există în limba moldovenească, dar, din păcate, nu am dicționarul dlui Stati să verific și nici nu mă prea intereseaza.

Deci combinațiile de cuvinte “bilete avia”, “calatorii avia”, “orișicealtceva avia” NU sunt corecte. Sunt calchieri din rusă. Și nici măcar nu sunt preluate corect, căci în rusă avia este – “первая часть сложных слов” și  “пишется слитно”.

Încă un fapt grăitor este rezultatul simplu al căutarii combinației, de exemplu, “bilete avia” pe tăramul nemărginit al Internetului. Chiar și Google întreabă diplomatic:

Did you really, really, really mean: “bilete de avion”??

98667a08-b373-45a9-887f-1dc1ded1adf1

Toate rezultatele care conțin această combinație de cuvinte sunt de pe site-uri moldovenesti.

E grav că oamenii din domeniu utilizează termeni greșiți, dar e și mai grav ca cei din Mass-Media au lipsit de la lecția asta de Limbă Română (da fie ea și limbă de stat).

Multiple exemple:

Jurnaltv.md – O nouă companie avia – Jurnal TV

Unimedia – Moldova. Preț la bilete avia sub 100 euro

Publika – Pasagerii rutelor avia vor fi  …

Prime – Pasagerii unei Companii avia

ProTv – Bilete avia spre Bucuresti mai ieftine …

Mhmm, da’ poate lumea are în vedere ghetele AVIA, iar eu mă agit degeaba… mă duc la medic.

 

P.S. Eu chiar nu-s filolog și poate zgâriatul din urechi chiar e o problemă medicală. Dacă sunt pe-aici filologi care știu subiectul mai bine, chiar îi rog să comenteze.

1

Scrisoare de la Petronas Towers

Azi am primit o carte postală de la fanii noștri, cei doi gemeni: Petronas și Towers. E o mare placere să vezi prin geam poștașul aducându-ți un răvaș real!

Draga Petronas,
Draga Towers,

De azi vă suntem și noi fani! Sperăm să ne vedem cât mai curând in Lumpur și, daca va vrea, venim Ku Ala.

Apropos, Iris deja e aici și ne-am transmis reciproc pupăturile.

Apropos 2, da’ ce faceți voi, două turnuri mărețe, în Backhome Hostel?

2

Barcelona e orasul Ei.

Ea

Ea s-ar întoarce acolo ori de câte ori ar avea ocazia. Ea chiar ar locui acolo. Şi nu din motiv  că aici e mai rău. Ci din cauză că e B. A. R. Ç. A.

Dar să le luăm pe rând.

Anthony Freda: Beatitude

B. Beatitudine. E numele călăuzei din Barcelona. Chiar de la primii paşi pe pământul catalonian sentimentul de fericire a întâmpinat-o şi a însoţit-o prin oraş. Inexplicabil, dar a fost cu ea în fiecare din cele patru ori când a fost acolo într-un singur an. Şi când te gândești că nici nu era printre destinaţiile ei prioritare, heh. Acum, de fiecare dată când se gândeşte la revenirea în Barça, o trec fiori de fericire.

A. Arta. E oraşul ei pentru că e o fată cu arta-n sânge. Or, acest oraş te loveşte cu arta din toate părţile. Ea s-a plimbat pe Passeig de Gracia şi s-a amuzat de năstruşniciile arhitecturale ale lui Gaudi (balcoanele cu  ”dinţi de rechin” de pe Casa Batilo, formele rotunjite şi balcoanele din fiare încâlcite ale Casei

art

Milo, numită şi La Pedrera). În altă dimineaţă şi-a băut cafeaua în faţa uriaşei biserici Sagrada Familia, ca mai apoi să aibă norocul să pătrundă gratuit în interior (era o zi norocoasă) şi să stea cu gura şi ochii căscaţi la ”stalactitele” impunătoare. Când a avut chef de joacă şi poveşti, a mers la Parcul Guell, de unde s-a uitat la căsuţe făcute parcă din turtă dulce, unde s-a jucat de-a v-aţi ascunselea printre coloane şi a admirat şopârle pătate de mozaic. În timp ce hoinărea prin oras, a dat, întâmplător, de nişte stradele de care nu ai zice că aşa ceva poate exista aievea, de Palau de la Música Catalana – o bijuterie arhitecturală a modernismului catalan. A admirat-o pe dinafară şi şi-a zis că va reveni neaparat la un concert aici, căci auzise despre frumuseţea din interior. Aşa cum e fată de pictor, nu putea să uite, bineînţeles, de Picasso. Ei şi ce dacă a fost tocmai de patru ori într-un an în Barcelona şi a trecut de nenumărate ori prin faţa şi spatele muzeului Picasso, dar încă nu l-a vizitat??? Important e ca nu a uitat de el :).  Data viitoare. Neapărat!

Rent-a-bike

R. Repaos. Artă-artă, dar mintea şi trupul ei voia şi repaos. Și ăsta era oraşul ei pentru ca aici putea face mai multe pauze.
Itinerarul bine definit lucru-casă se transformă în Barcelona în hoinăreală fără scop. Aici ea poate hoinări pe jos sau pe bicicleta închiriată cu doar 5 euro pentru 24 de ore, pe ulicioarele cu magazinaşe şi cafenele drăguţe din Ciutat Vella sau pe străzile largi din centrul oraşului, cu muzicanţi ambulanţi şi bătrânei dansatori, pe malul mării ziua în amiaza mare, la un picnic pe nisip, şi la miezul nopţii cu picioarele în apă şi capul pe lună. Renumita Las Ramblas, mult prea turistică şi plină de vânzători ambulanţi imigranţi, scamatori, pseudo-scamatori care îţi şutesc de prin buzunare, nu i-a fost pe plac.

Repaos de la zeamă şi mămăligă. Prima data când i s-a făcut foame în Barcelona, a descoperit Montaditos – tartinuţele cu topping de ardei roșii umpluţi cu ton (preferatele ei), cu fructe de mare, cu jamón iberico şi cu multe alte bunătăţuri. Se găsesc peste tot: în orașul vechi, în centru, la periferii.

Melic del Gotic

Melic del Gotic

Apoi într-o zi a dat de El Melic del Gòtic, un restaurant situat pe o stradă îngustă, perpendiculară străzii de shopping din centru, care oferă în zilele de lucru un meniu de doar 10 euro, care cuprinde supe, jumătăţi de iepuri la gratar, viţel, legume, ananas cu ciocolată, vin, sangria, apă, cafea…Totul începe simplu, cu ”pâinea catalană”, prăjită la grătar, pe care se presară  usturoi ras şi felii de roşie. Simplu şi delicios. Instrucţiunile i le oferă cu bunăvoinţă ospătarul. Ospătarii din Barcelona au ceva în neregulă şi fac totul  pe „de-a-ndoaselea” – sunt extrem de amabili, stau de vorbă cu ea de parcă s-ar cunoaşte de-un car de ani, îi explică în detalii cum e făcută mâncarea, lucrează în echipă şi nu servesc doar mesele ”lor”, fac cinste din partea casei, şi asta chiar dacă ia meniul de doar 10 euro.

Restaurant Petra

Restaurant Petra

În altă zi a ajuns la Petra, un local modest, dar rafinat, de lângă catedrala Santa Maria del Mar, cu meniul original, lipit ca etichetă pe sticlă şi cu abajururi meşterite din furculiţe şi linguri.

Savura faptul ca găsea restaurante şi cafenele decorate cu gust, în care, de exemplu, ţevile nu erau camuflate, ci puse in valoare prin vopsea colorată. A dat şi peste restaurante scumpe, dar la fel de nefiţoase. Dimineţile în Barcelona le începe cu croissante şi cafea. Le găsește şi le poate servi peste tot – la barmanul bătrân, la terasa de pe trotuar, la măsuţa din metal forjat de la intrare. Iar seara, descoperise chiar vizavi de hotel, o cafenea micuţă, cu mesele pe trotuar, la care bea o bere cu o farfurie de migdale prăjite. Și aici erau stranii chelnerii. Intr-o a doua dimineaţă, când a mers acolo să-şi ia croissantul şi cafeaua, nu reuşi să ia loc că şi veni chelnerul cu croissant şi cafea, exact așa cum comandase în dimineaţa precedentă, de parcă i-ar fi citit gândurile. Era de-abia a doua vizită în acest local şi chelnerul o ţinea deja minte şi nu doar pe ea, ci și ce comandase ieri. Zău că-s ciudaţi.

Monica's Apartment

Monica’s Apartment

Repaos de la aceiaşi pereţi şi pat. De doua ori s-a cazat la hotel, în centru, iar în celelalte 2 cazuri  a închiriat un apartament. Le găsi uşor, căci sunt o puzderie.  Apartamentele din orasul vechi sunt destul de mici, cu scări foarte înguste şi înalte, cu terase pe acoperiş, dar păstrează spiritul catalan. Şi sunt chiar în inima oraşului vechi. Şi-a zis ca va sta doar în centru. E oraşul ei, la urma urmei.

C. Cumpărături, aka Shopping. O da! Sigur e oraşul ei. Pentru că shoppingul în Barcelona înseamnă mii de  magazine şi vestita linie de shopping de 5 km. Din toate oraşele prin care a fost, aici e cel mai accesibil shopping. În mare parte pentru că Mango, Zara, Bershka etc. sunt la ele acasa în Spania.

Shopping

Shopping

A început cu strada de shopping care porneşte din Plaça de Catalunya până aproape de Catedrala din Barcelona. Când a fost acolo prima dată, în ianuarie, a crezut că are loc vreun marş de protest, căci strada de shopping, pietonală de altfel, era de 5 ori mai populată decât piaţa centrală din Chişinău duminica, dar s-a cufundat şi ea curajos în vâltoarea reducerilor. Putea la nesfârsit să umble brambura prin magazine, mai scumpe pe Passeig de Gracia şi Avinguda Diagonal, mai cu renume, cu fiţe, și mai necunoscute, locale, în care-și putea lua papuci din piele întoarsă cu doar 15 euro. De fapt, chiar şi-a luat. Nu putea să-i scape nici pe El Corte Ingles, prezent peste tot, cel mai mare dominând Plaça de Catalunya. Dar în afară de o bicicletă retro, cu portocaliu pe lateralul roţilor, cu ghidon mare şi înalt, cu forme curbate, la care s-a uitat îndelung, nu prea a interesat-o nimic. Poate doar mulţimea de cărţi poştale haioase de la etajul 5.

sales

A. All Inclusive. Dacă cei care merg în Turcia şi plătesc cate 2-3 mii de euro pentru 7 nopţi de cazare în același hotel, mâncare şi băutură cu tonele în acelaşi restaurant şi acces la aceeaşi piscină şi plajă, cred ca odihna lor e all inclusive, atunci se înşală amarnic.
Pentru ea, odihna all inclusive e în Barcelona. Pentru ca aici ea are totul. Şi la mult mai puţini bani decât în Turcia.
Aici ea are mare. Chiar în oraş. Când vrea linişte pe plajă, merge în vreun orăşel din preajma Barcelonei, unde nisipul e mai fin şi unde  auzi marea.
Aici ea are parcuri de distracţii, are Tibidabo de pe care se vede toată Barcelona şi imprejurimile ei.
Aici ea are de fiecare dată un restaurant nou şi gusturi noi, o cafenea micuţă la un colţ de stradă. Aici ea are ospitalitate şi chelneri care te ţin minte chiar după jumătate de an.
Aici ea are ulicioare înguste, care ascund magazinaşe locale, cu obiecte meşterite manual; aici ea are magazinaşele ei din care îşi ia tot felul de chestii pentru casă şi bijuterii.
Aici ea are case din ”turtă dulce”, are Gaudi, are Picasso, jazz, flamenco.
Aici ea are şi işi face prieteni.
Aici ea are fericirea.

De asta e oraşul ei.

E Barcelona.

P.S. Nickname-ul BARÇA e folosit, in general, pentru FC Barcelona. Pentru orasul Barcelona se foloseste Barna sau BCN (http://en.wikipedia.org/wiki/Barcelona). Cu toate ca stim asta, atat pentru noi, cat si pentru multi din prietenii nostri BARÇA inseamna si va insemna BARCELONA.